loader image

Cel puțin zece copii, care suferă de deficiențe de auz, riscă să piardă șansa de a desluși sunete și de a învăța să vorbească. Asta, deoarece instituțiile, responsabile de cumpărarea implanturilor cohleare de care au ei nevoie, nu și-au făcut treaba la timp. În acest an, le-a luat mai bine de nouă luni ca să ducă la bun sfârșit procedura de achiziție, în condițiile în care, pentru acești copii, fiecare zi contează. Vorbim despre niște aparate care, odată implantate, reprezintă singura soluție de tratament. Problemele nu se opresc aici. Ulterior, acești copii trebuie să urmeze un program lung de reabilitare, care este lăsat de stat în grija părinților.

La mijlocul lunii august, Mihaela Romaciuc bătea alarma pe rețelele de socializare că Miroslava, fetița ei de doi ani și nouă luni, are nevoie urgent de operație de implant cohlear. Copila are deficiențe de auz, iar o intervenție chirurgicală ar ajuta-o să audă și, ulterior, să învețe să vorbească. Verdictul că Miroslava are surditate bilaterală neurosenzorială severă, părinții l-au aflat iarna trecută.

MIHAELA ROMANCIUC, mama Miroslavei: Ni s-a spus că, copilul aude de la 90 de decibeli în sus. Aude zgomotul avioanelor, a motocicletelor. Și atunci ne-am gândit ce e de făcut, adică care sunt șansele noastre ca ea să audă. Medicul ne-a propus să punem proteze auditive. Este o perioadă de testare de cinci-șase luni ca să vadă dacă copilul cumva reacționează și, după asta, merge vorba de implant.  

Protezele, puse la sfârșitul lunii martie la Centrul Republican de Audiologie Protezare auditivă şi Reabilitare medico-pedagogică din cadrul Clinicii „Emilian Coțaga” din Chișinău, sunt o primă etapă a tratamentului. Pentru a-și recupera auzul, micuța are nevoie de o operație de implant cohlear, care se efectuează la același spital – singura instituție medicală din Moldova care face astfel de intervenții chirurgicale copiilor. 

MIHAELA ROMANCIUC, mama Miroslavei: Era la sfârșit de iulie, de fapt, când eu am sunat la centru să întreb. Am vorbit cu șefa secției. Am întrebat-o despre situația cu implanturile și mi s-a spus că au fost niște licitații, că ceva nu s-au înțeles persoanele care trebuie să se ocupe de cazul dat și nu s-au procurat. Și eu zic: „Bine, dar ce facem în cazul acesta, copilul are nevoie cât mai urgent?” „Nu putem noi, nu știm nu putem să vă spunem nimic. Când vor fi noi o să vă anunțăm”. Zic: Ok, este o listă acolo, pe ce loc este Miroslava?” Nu contează câți sunt pe listă sau pe care loc, toți copii vor beneficia în momentul când vor fi implanturi.

Mihaela Romanciuc spune, însă, că pentru fetița ei fiecare zi contează. Cu cât implantul este pus mai devreme, cu atât șansele de recuperare ale copilului sunt mai mari. O confirmă și studiile cercetătorilor americani.  

MIHAELA ROMANCIUC, mama Miroslavei: Cu cât mai mult așteptăm cu atât mai slabe sunt șansele de reabilitare ale copilului. Copilul are lumea tăcerii, ea trăiește în lumea ei.

Licitația despre care a fost informată mama Miroslavei a avut loc la sfârșitul anului trecut, iar în august 2022, deși trecuseră aproape nouă luni, implanturile cohleare așa și nu erau cumpărate.

Iată ce s-a întâmplat. În noiembrie 2021, Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate a anunțat o licitație în sumă de 9,5 milioane de lei pentru achiziția a 25 de implanturi cohleare. Cincisprezece implanturi erau destinate copiilor și urmau să ajungă la Clinica „Emilian Coțaga” din Chișinău. La licitație au participat doar două companii. În ianuarie 2022 sunt anunțate rezultatele și câștigătoare este desemnată firma Global Premier Group SRL. Peste mai bine de o lună, cealaltă companie Alexia Implant SRL, care nu a luat contractul cu statul, a contestat rezultatele licitației. A acuzat că „licitația desfășurată a fost viciată de erori grave, iar produsele din oferta desemnată câștigătoare nu corespund specificațiilor tehnice din anunțul de participare”. Mai mult, a contestat și calitatea implanturilor cohleare, susținând că „partea externă ofertată este de o generație veche, cu un singur microfon”.

Totodată, într-un răspuns în scris, expediat la solicitarea CU SENS, reprezentantul firmei contestatoare subliniază faptul că există studii care arată ca „două microfoane sunt mai bune decât unul singur pentru a asigura o direcționalitate și inteligibilitate mai buna a vorbirii în condiții de zgomot (foarte important pentru copiii care merg la școală)”. În urma contestației, în luna martie, a fost anulată licitația pentru lotul destinat copiilor, urmând să fie organizată alta nouă. Reprezentantul companiei Global Premier Group SRL se arată, însă, nedumerit de decizia comisiei.  

ANDREI TIMUȘ, proprietarul Global Premier Group SRL: Noi am câștigat în 2021 cu același caiet de sarcini, nu a fost nicio întrebare, au fost pacienții implantați și tot ok. Acum, asta-i o concurență care o văd și eu între două firme. Ei trebuiau să găsească ceva și, la fel, noi am găsit în caietul lor de sarcini, cu care ei au câștigat în 2020, am găsit mai multe neconcordanțe și am mers mai departe. Căci, dacă vrei să găsești – găsești. Calitatea implanturilor Med-El, puteți să vă informați din oricare sursă, este una de top, foarte bună.

VASILE TOMUZ, vicedirectorul Clinicii „Emilian Coțaga”: Eu aș spune că nu este așa de grav, cât situația cu agenții economici care, pe parcursul ultimelor ani de zile, practic, cred că nu au putut împărți piața, cel mai corect spus, deoarece sunt situații când nu depinde atât de marja care este în soluționarea acestor probleme, cât de situația de concurența de pe piață.

Vasile Tomuz este vicedirectorul Clinicii „Emilian Coțaga”. După anularea licitației, instituția pe care o conduce, urma să revadă specificațiile tehnice ale implanturilor din caietul de sarcini, iar Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate să organizeze o licitație nouă. Doar că, în august 2022, când mama Miroslavei trăgea alarma, nici caietul de sarcini nu era gata și, respectiv, nici licitația nu avusese loc.

VASILE TOMUZ, vicedirectorul Clinicii „Emilian Coțaga”: În această perioadă, practic, s-a tergiversat anume procurarea implanturilor, dar aceasta nu este la moment o problemă. Au fost evaluate și monitorizate noile caiete de sarcini pentru a adapta condițiile tehnice într-un proces normal, pentru o bună funcționare mai departe atât a achizițiilor, cât și a procurări implanturilor cohleare care sunt programate pentru anul în derulare. Practic, pe parcursul verii s-a lucrat anume asupra caietului de sarcini, care este, la momentul dat, finisat și cred că în următoarele zile el va fi înaintat pentru achiziții publice.

Caietul de sarcini a fost gata abia în data de 6 septembrie 2022. Cu alte cuvinte, experții de la Coțaga au avut nevoie de mai bine de cinci luni pentru a-l definitiva. Iar una din modificările propuse a fost numărul de aparate solicitate, care a scăzut de la 15 la 10. Mai mult, instituția medicală a cerut Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate să organizeze achiziția „în regim de urgență” pentru a reuși să facă operațiile, planificate pentru acest an, în termen. Zis și făcut. În doar trei zile licitația a fost organizată, iar cele două companii care au participat la licitația anterioară, dar care a fost anulată, sunt invitate la negocieri directe. Întâmplător sau nu, ambele companii au fost desemnate câștigătoare, împărțind în mod egal contractul de circa 4 milioane de lei, bani publici. Respectiv, una s-a obligat să livreze spitalului cinci implanturi cohlear pentru copii, cealaltă firmă – alte cinci. De altfel, aceste două companii sunt cele care, din 2020, de când statul cumpără aceste implanturi, sunt singurele care câștigă licitațiile. Pe lângă contractele câștigate în urma negocierilor directe din acest an, potrivit datelor publicate de Agenția Achiziții Publice, începând cu 2020, Global Premier Group SRL a câștigat alte trei licitații în sumă totală de peste 10 milioane lei, iar Alexia Implant SRL –  o licitație de aproape 8 milioane lei.

Experta în achiziții publice, Olga Diaconu, califică acest lucru drept un management defectuos. 

OLGA DIACONU, expertă în achiziții publice, AGER: Această procedură de urgență poate fi desfășurată când e o necesitate stringentă și nu este timp pentru a desfășura o achiziție publică, cum am văzut, de exemplu, când a început epidemia de Covid-19. Evident că, la acel moment, nu puteau fi desfășurate proceduri de achiziții publice. Erau necesare niște achiziții de urgență pentru a putea combate efectele pandemiei. Deci, acesta este un caz întemeiat sau în situația războiului. Nu putem vorbi de necesitate stringentă atunci când a fost deja o licitație publică și după ce a fost anulată licitația, tot dintr-o eroare a autorității contractante, s-au așteptat 4-5 luni și, din lipsă de timp, s-a inițiat o procedură de negociere fără publicare prealabilă. Aici nu vedem o necesitate stringentă, aici vedem un management defectuos, pur și simplu.

Mai mult, experta susține că astfel de situații sunt des întâlnite în cazul achizițiilor pe bani publici, doar că rareori se întâmplă ca cineva să fie tras la răspundere.  

OLGA DIACONU, expertă în achiziții publice, AGER: De mai mulți ani, de când monitorizăm achizițiile publice, observăm această problemă și permanent o sesizăm. Deși, sunt foarte multe încălcări, nimeni nu putea să aplice sancțiuni. Și atunci când o autoritate sau o persoană nu vede riscul să răspundă, să fie sancționată pentru acțiunile sale, atunci este mai puțin motivată să se abțină de la aceste încălcări.   

Cum explică, însă, reprezentanții Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate tărăgănarea achiziției implanturilor cohleare pentru copii, care a dus, în cele din urmă, la organizarea unei licitații de urgență? 

SERGIU BALTA, șef de secție, Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate: A fost o decizie a grupul de lucru asumată, o decizie nu ușoară. Prima procedură, care a fost organizată, a durat destul de mult. A durat, practic, patru luni până la emiterea deciziei de anulare. A mai durat încă 1-2 luni ceea ce ține de contestațiile asupra deciziilor de anulare. A fost o procedură destul de complicată. Din moment ce am primit demersul din partea Institutului Mamei și Copilului, în demers a fost menționată urgența, necesitatea urgentă de a realiza procedura de achiziție.  

Reporter: Negocierile directe, potrivit legii, am văzut că sunt în cazuri urgente, excepționale. Am putea considera acest caz unul excepțional?

SERGIU BALTA, șef de secție, Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate: Eu nu pot să mă expun. Or, sunt în virtutea funcției pe care o dețin și atunci eu o să fac trimitere la demersul pe care îl am pe masă, demersul pe care l-am primit de la beneficiarul final și în care scrie cu exactitate faptul că „în regim de urgență achiziționarea a zece implanturi”.  

În consecință, implanturile achiziționate în regim de urgență, câte cinci de la fiecare dintre cele două companii invitate la negocieri directe, au fost cumpărate la un preț mult mai mare față de cel propus la licitația anterioară, care a fost anulată în primăvară. 

Reporter: Am văzut că aceste cinci dispozitive costă 1,9 milioane de lei. Dacă ne uităm la cele 15, pe care le-ați propus în lotul întâi, ele costă 4,9 milioane. Reiese că unul ar fi mai ieftin cu 60 mii de lei. Puteți să ne explicați această diferență de preț?

ANDREI TIMUȘ, proprietarul Global Premier Group SRL: Să nu uităm care este situația, la moment, energetică mondială. Să nu uităm inflația. Putem să le adăugăm pe toate. Dar problema cea mai mare a fost oferta. Pentru cinci bucăți e un preț, pentru 15 – prețul un pic diferă. Nu depinde doar de mine, noi venim cu oferta care ne-o propune. Noi doar înaintăm cererea mai departe.

Același argument ni l-a prezentat, într-un răspuns în scris, și reprezentanții celei de-a doua firme. Întrebat de ce, în cazul licitației repetate, prețul pentru un dispozitiv de implant cohlear a crescut, în cazul lor, cu 19.500 de lei, ne-a comunicat că „diferența de preț se explică, în primul rând, în numărul de bucăți achiziționate”.

SERGIU BALTA, șef de secție, Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate: La depunerea ofertelor, operatorii economici nu au o negociere cu noi asupra prețului. Noi, ca Centru pentru achiziții, nu avem tangență și acest lucru este contrar prevederilor legale.

Reporter: Scopul licitațiilor este ca statul să obțină produse și servicii la un preț cât mai bun, cât mai mic. În cazul dat s-a întâmplat tocmai invers. Prețul a crescut. Cum explicați acest lucru?

SERGIU BALTA, șef de secție, Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate: De fapt, noi când comparăm prețurile între oferte, mereu luăm în calcul faptul că ambele proceduri, ambele oferte urmează să corespundă cerințelor tehnice și atunci noi facem o analiză economico-financiară asupra acesteia. În cazul dat, noi avem două situații diferite.

OLGA DIACONU, expertă în achiziții publice, AGER: De obicei, în cadrul procedurilor de achiziție necompetitive, cum este negocierea fără publicare, există șansa că autoritatea contractantă va plăti un preț mai mare. Atunci când avem o licitație, o procedură competitivă și participă mai mulți operatori economici, aceștia sunt tentați să ofere prețuri mai avantajoase. Atunci când este vorba despre o achiziție necompetitivă și participă un anumit număr de operatori economici, sunt șanse mai mari că ei vor oferi prețuri mai mari.

Operațiile de implant cohlear au început să fie efectuate gratuit, din banii statului, începând cu anul 2020. Până atunci, părinții, ai căror copii erau diagnosticați cu deficiențe de auz, erau lăsați pe cont propriu. Unii mergeau peste hotare pentru tratamentul chirurgical. Este și cazul lui Marius Cupceanu, în vârstă de 7 ani. Pe când avea patru luni, i-a fost pusă diagnoza surditate bilaterată neurosenzorială. Părinții lui au fost nevoiți să meargă în România pentru a-i face operația de implant cohlear. Intervenția a fost gratuită, deoarece sunt și cetățeni români.

ELENA CUPCEANU, președinta Asociației Persoanelor cu Deficiențe de auz „Aud și Vorbesc”: În 2016, astfel de operații în Republica Moldova nu se efectuau. Erau doar la solicitare și cu achitare integrală a costului implantului care depășea suma de 20.000 de euro. Deci, în 2014 s-au făcut primele implanturi cohleare în Republica Moldova, la fel, au fost sponsorizate de diferiți agenți economici, parteneri internaționali și, deja, până în 2017, nu au mai fost efectuate astfel de operații.

După operație, copilul s-a întors acasă, la Chișinău, unde urma să treacă printr-un program îndelungat de reabilitare, sub supravegherea unui logoped. Doar astfel putea să învețe să vorbească. Însă, nici la această etapă, statul nu i-a oferit vreun ajutor. Așa că, peste un an, în 2017, mama băiatului, Elena Cupceanu, împreună cu alți părinți, care se aflau în aceeași situație, au înființat Asociația Persoanelor cu Deficiențe de auz „Aud și Vorbesc”. 

ELENA CUPCEANU, președinta Asociației Persoanelor cu Deficiențe de auz „Aud și Vorbesc”: Este o asociație a părinților. Majoritatea părinților facem voluntariat, nu avem un spațiu, nu avem o locație, nu avem un centru. De multe ori ne întâlnim în parcuri unde discutăm problemele, provocările pe care le avem, inclusiv în tratament, în reabilitarea auditiv-verbală. În cadrul asociației „Aud și Vorbesc”, părinți vin pentru consiliere, pentru informare, pentru o susținere reciprocă.

Grav este că, deși din 2020, statul acoperă cheltuielile pentru operația de implant cohleare, majoritatea copiilor cu probleme de auz așa și nu ajung să vorbească, susține Elena Cupceanu. Motivul: În țara noastră, nu există programe, sprijinite de stat, de reabilitare a acestor copii. Nu există nici suficienți logopezi, nici la stat – nici la privat, pregătiți pentru a lucra cu astfel de copii.

ELENA CUPCEANU, președinta Asociației Persoanelor cu Deficiențe de auz „Aud și Vorbesc”: În Republica Moldova, la momentul, avem 129 de copii cu implanturi cohleare. Anual se depistează un număr de la 80-100 de copii cu deficiență de auz și numărul este în creștere, din păcate. La moment, ținem legătura și monitorizăm 60 de familii cu copii purtători de implanturi cohleare. Din păcate, rata reabilitări în rândul acestor copii este mică. Maximum ajungem la 20% din copii total reabilitați auditiv-verbal. La prezent, în Republica Moldova implantarea cohleară este efectuată doar parțial, adică partea medicală este acoperită, iar ceea ce ține de reabilitare rămâne pe cont propriu al părinților.

Prin urmare, la Centrul Republican de Audiologie Protezare auditivă şi Reabilitare medico-pedagogică, din cadrul Clinicii „Emilian Coțaga” din Chișinău, micuților cu probleme auditive le este pus diagnosticul și, ulterior, protezele auditive. Cu alte cuvinte, medicii de aici au grijă de pacienți până acestora li se pun implanturile cohleare. Pe lângă faptul că este singurul centru din întreaga republică care oferă astfel de servicii, are doar doi specialiști otorinolaringologi-audiologi care se ocupă de circa 5.000 de pacienți.

ANGHELINA CHIABURU,  șefa Centrului Republican de Audiologie, Protezare Auditivă și Reabilitare Medico-Pedagogică: Tot timpul ne reținem în afara orelor de lucru. Încercăm să facem față, asta este. Cred că sunt perioade când începem să avem simptome de burnout, epuizare profesională. Dacă în nordul republicii, la sud și pentru Chișinău s-ar mai deschide minimul opt cadre pentru început, deja ar fi mai lejer.

Șefa Centrului confirmă că tratamentul chirurgical nu poate avea rezultatele așteptate, fără o reabilitarea ulterioară, sub supravegherea unui logoped, care are pregătirea necesară să lucreze cu micuții cu implanturi cohleare.

ANGHELINA CHIABURU,  șefa Centrului Republican de Audiologie, Protezare Auditivă și Reabilitare Medico-Pedagogică: Tot timpul înțelegeam că, uite, care este rostul de a face o depistare precoce, care este rostul ca să se cheltuie bani statului pentru aparate auditive performante, dacă nu este o continuitate.

Problema reabilitării copiilor cu deficiențe de auz a ajuns și în vizorul Comisiei parlamentare Protecție Socială, Sănătate și Familie, care a organizat mai multe ședințe ale unui grup de lucru, din care fac parte, inclusiv: medici, părinți, dar și reprezentanți ai Ministerului Sănătății și cel al Educației. Președintele Comisiei, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Dan Perciun, recunoaște gravitatea problemei și susține că sunt abia la etapa în care se caută soluții. 

DAN PERCIUN, deputat PAS: Dacă noi am decide să punem această responsabilitate integral pe umerii sistemului educațional, probabil, ar trebui să o facem în cadrul Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP), care răspunde de ceea ce înseamnă învățământ psiho-pedagogic în Moldova și de suport pentru copiii cu dizabilități, copiii cu nevoi educaționale speciale. O opțiune ar fi ca acea instituție să presteze acest serviciu de reabilitare, pentru că ei au, cumva, și o rețea regională. O altă soluție, totuși, ar fi centrele de sănătate, care sunt la nivelul fiecărui raion, să preia această funcție. Există un ONG în Chișinău care are niște competențe și istorie în acest domeniu. O soluție ar fi, temporar, să acționeze ca un fel de centru de resurse național pe acest subiect. Dar nu aș vrea să facem aici unele angajamente pentru că nu este foarte clar care este soluția și atunci, neavând o claritate privind soluția, mi-e greu și să zic care sunt termenii sau resursele necesare pentru a face lucrul acesta.

ELENA CUPCEANU, președinta Asociației Persoanelor cu Deficiențe de auz „Aud și Vorbesc”: Marius la vârsta de șapte ani aude și vorbește datorită implicării anume a noastră ca părinți. Ca mamă mi-am lăsat și job-ul, și m-am dedicat doar copilului.

MIHAELA ROMANCIUC, mama Miroslavei: Nu e o problemă care are timp să aștepte. Dar noi nu putem face nimic. Noi putem doar să vorbim, ca lumea să audă și, cumva, să miște procesul dat. Așteptăm să vedem ce vor face cei de sus, dacă într-adevăr le pasă de copii noștri sau așteptăm așa mult și bine.  

Acest subiect a fost produs în cadrul proiectului „Urmărim banii publici”, desfășurat de A.O. Proiectul media „CU SENS”, în calitate de beneficiar de sub-grant al proiectului „Consolidarea integrității în achizițiile publice”. Proiectul este implementat de către Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în parteneriat cu Fondul de Parteneriat pentru Transparență (SUA). Responsabilitatea pentru conținutul acestei înregistrări le revine în exclusivitate A.O. Proiectul media „CU SENS” și nu reflectă neapărat opinia IDIS „Viitorul” și a donatorului.

Comentează

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Centrul de preferințe pentru confidențialitate