Moldova europeană, ignorând legea achizițiilor publice

Sute de milioane de lei, bani publici, a cheltuit guvernarea pentru organizarea a două evenimente care promovează parcursul european al țării. Vorbim de Adunarea „Moldova Europeană”, de pe 21 mai, și Summitul Comunității Politice Europene, de pe 1 iunie. Și într-un caz, și-n altul, toți banii publici alocați pentru organizarea evenimentelor au fost cheltuiți prin proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Asta înseamnă că autoritățile au ales după bunul plac căror agenți economici să le atribuie contractele, pe alocuri fără să organizeze măcar un concurs de oferte la care să fie propuse prețuri avantajoase. Mai mult, în cazul Adunării „Moldova Europeană”, contractele cu prestatorii de servicii au fost semnate înainte de organizarea procedurii de achiziție, asta în timp ce legea spune că lucrurile trebuie să aibă loc exact invers. Cum califică experții aceste situații și ce explicații au autoritățile, aflați în ancheta ce urmează.    

10 aprilie 2023. Președinta Maia Sandu anunță că, în data de 21 mai, va fi organizată Adunarea „Moldova Europeană”. De la anunțul făcut de președintă, autoritățile au avut la dispoziție 41 de zile ca să organizeze evenimentul. Premierul Dorin Recean desemnează Ministerul Culturii responsabil de planificarea și organizarea evenimentului. La rândul său, Ministerul Culturii deleagă Întreprinderii de Stat „Moldova-Concert”, a cărei fondator este, responsabilitatea de a organiza Adunarea „Moldova Europeană”, bugetul în acest sens fiind de 4,6 milioane de lei. ÎS „Moldova-Concert” purcede la treabă și, în perioada 8 mai – 17 mai, semnează contracte cu șase artiști și colective artistice, dar și cu șase firme private și întreprinderi municipale care să presteze servicii pentru eveniment. 

Abia după asta, adică după ce mai multe contracte au fost semnate, mai exact, cu trei zile înainte de eveniment, Ministerul Culturii organizează o achiziție publică folosind procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Câștigătoare este desemnată ÎS „Moldova-Concert”. Bugetul – 4,6 milioane de lei. 

Astfel, deja după procedura de achiziție, între 18 mai și 20 mai, au fost semnate alte cinci contracte cu patru artiști și colective artistice, dar și cu o întreprindere municipală. Mai mult, în cazul firmei contractate să livreze drapele și să tipărească bannere, flyere și postere, plățile s-au făcut în baza unui contract semnat în ianuarie 2023. 

La fel s-a procedat și cu o întreprindere municipală căreia i s-a făcut o plată suplimentară pentru colectarea gunoiului din Piața Marii Adunări Naționale, deoarece avea deja încheiat un contract de deservire cu „Moldova-Concert”. Transportarea echipamentului s-a făcut în baza unui act de primire-predare. În cazul Orchestrei Naționale de Muzică Populară „Lăutarii”, a Ansamblului de trompetiști și a unei interprete care au evoluat pe scenă nu au fost semnate contracte, deoarece sunt angajați ai „Moldova-Concert” și au primit suplimente la salarii. Același lucru s-a întâmplat și în cazul prezentatorului evenimentului. 

OLGA DIACONU, expertă în achiziții, AGER: Observăm că au fost semnate contractele de prestare de servicii, contractele de executare a lucrărilor, au fost semnate oficial înainte ca „Moldova-Concert” să fie desemnată, să obţină, să-i fie atribuit contractul de achiziţii publice. Da, aici, un pic a fost dată peste cap ordinea lucrurilor. În mod normal, contractul dintre Ministerul Culturii şi „Moldova-Concert” trebuia să le preceadă pe cele încheiate de „Moldova-Concert” cu alţi prestatori de servicii sau antreprenori care au executat lucrările necesare pentru organizarea evenimentului „Moldova Europeană”. În mod normal dacă ne-am referi la alte proceduri de achiziții publice aceste lucruri, probabil, le-am califica ca niște stegulețe roșii, indicatori că au fost comise anumite fraude. Acest caz ar putea servi ca un exemplu negativ în care s-au realizat aceste achiziții. Ar putea servi drept un exemplu negativ pentru alte autorități publice care, la fel, ar găsi justificări subiective.

Potrivit Ministerul Finanțelor, banii pentru eveniment sunt din bugetul prevăzut în acest an pentru susținerea activităților teatrelor, a circului și a organizațiilor concertistice. Astfel, peste 2,1 milioane de lei au fost cheltuiți pentru cumpărarea drapelelor Republicii Moldova și ale Uniunii Europene, suporturi pentru drapele, banere, flayere, postere, drapele cu suport pe Casa Guvernului, stegulețe eco, dar și un pupitru. Banii au ajuns în buzunarul firmei Sonaris-Com SRL. Aproape 800 de mii de lei au fost cheltuiți pentru scenă, corturi, generatoare și servicii inginerești. Banii au fost plătiți companiei Concert Bis SRL. Alți peste 300 de mii de lei au fost utilizați pentru plasarea billboard-urilor care au fost cumpărate de la firma Iuniarts SRL. De 248 de mii de lei a fost cumpărată apă de la Aqua Trade SRL, iar peste 110 mii de lei au fost oferiți pentru arenda blocurilor sanitare mobile de la Anghelina SRL. Cele mai mici sume au fost cheltuite pentru conectarea și distribuirea energiei electrice, salubrizare, tomberoane, dar și pentru transportarea echipamentului necesar pentru eveniment. 

Autoritățile și-au justificat acțiunile invocând un articol din legea cu privire la achiziții care prevede utilizarea procedurii de negociere fără publicarea unui anunț: „din motive de maximă urgenţă, ca urmare a unor evenimente imprevizibile, nu se pot respecta termenele pentru procedura de licitație deschisă”.  

OLGA DIACONU, expertă în achiziții, AGER: Evident că nu putem compara acest tip de urgență cu urgența de a cumpăra vaccinuri  împotriva Covid-19 pe perioada pandemiei sau necesitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru medicii care luptau în prima linie împotriva pandemiei sau alte situații de urgență cum au fost atunci când a început războiul în Ucraina și a fost necesar de urgență să se asigure refugiaților locuri de cazare sau alimentație. Sunt și multe alte cazuri de urgență, în cazul unor calamități naturale, să spunem, atunci când evident că nu se poate aștepta foarte mult pentru a organiza niște evenimente neprevăzute. În acest caz, ce ține de organizarea evenimentului „Moldova Europeană”, până la urmă au decis autoritățile că avem nevoie să organizăm evenimentul peste o lună, puțin mai mult de o lună. Este subiectiv să interpretăm că a fost în acest caz o urgență, că nu se mai putea amâna evenimentul sau că nu se putea anunța mai din timp pentru a se putea face… și să zicem că este de maximă urgență achiziționarea stegulețelor, cred că este greu să spunem că această achiziție e de maximă urgență.   

DIANA ENACHI, expertă în achiziții, IDIS „Viitorul”: Având în vedere decizia luată de la începutul lunii aprilie, da, pentru că eu analizez din perspectiva legislației și termenele care sunt stabilite pentru procedurile transparente. Deci pentru o licitație sunt minim 20 de zile lucrătoare. Prin urmare, nu ar fi fost posibil de organizat o licitație deschisă. Însă, dacă ar fi fost demarat procesul mai devreme, cu siguranță s-ar fi reușit aplicarea unor proceduri deschise. Eu consider că ar fi fost posibil de organizat din timp, dar de avut o planificare mai riguroasă care ar fi permis aplicarea unor proceduri mai transparente. 

Am mers după explicații la ministrul Culturii, Sergiu Prodan. Acesta recunoaște că instituția pe care o reprezintă nu a respectat întocmai buchia legii atunci când a organizat licitația. 

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: Dacă noi așteptam, „Moldova-Concert” aștepta mai întâi să semneze contractul cu Ministerul Culturii ca să înceapă negocierile cu artiștii, acest eveniment nu ar fi avut loc. Din prima zi s-a început lucrul. Din prima zi „Moldova-Concert” a înțeles că trebuie să vină cu un concert și cu program artistic, și cu toți acești artiști  trebuie să negocieze și să obțină acolo unde e cazul participarea pro bono, unde să nu negocieze plata. Noi avem contracte încheiate de „Moldova-Concert” la data de 8 mai. Asta dovedește, de fapt, faptul că noi am lucrat în regim alert tot acest timp. Nu am respectat formal consecutivitatea apariției documentelor necesare pentru a ajunge în finalul dorit. 

Cât despre invocarea articolului din lege care prevede motive de maximă urgență? 

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: Deci această procedură pe care s-a mers, s-a ales anume din considerentele termenului restrâns și al evitării sabotajului. 

Reporter: Vă rugăm să ne explicați în ce constă maxima urgență a acestui eveniment?

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: Acest eveniment a fost fixat pe 21 mai. De ce? Pentru că pe 1 iunie urma să aibă loc Summitul Comunității Politice Europene. Deci, acest eveniment, știți când, iarăși sunt regizor de film, când vin musafirii trebuie să pui sarmalele în rolă, în cuptor, ca ele să fie fierbinți atunci când sună la ușă musafirii. Nu le încălzești pe urmă. Să nu fie că stați că acuș o să le punem la foc. Deci, asta e exact această situație. Acest eveniment era important în ideea organizării în Republica Moldova a acestui summit, în ideea promovării imaginii Republicii Moldova ca țară cu aspirații europene, în vederea realizării obiectivului de începere a negocierilor de aderare până la sfârșitul acestui an. 

Dacă în cazul procurărilor de bunuri și servicii s-au invocat motive de maximă urgență, atunci în cazul contractului privind regia și scenariul evenimentului, precum și a evaluării artiștilor și a colectivelor artistice, s-a făcut referire la un articol din lege care prevede o excepție atunci când este vorba de servicii de cercetare și de dezvoltare.

OLGA DIACONU, expertă în achiziții, AGER: Prin asta înțelegem mai mult niște cercetări științifice, dar nu se pretează această prevedere cu evoluția unor artiști pe scenă sau cu elaborarea scenariului, regiei. 

Este vorba de un contract de 29 de mii de lei încheiat de autorități cu Svetlana Frumusachi, care s-a ocupat de regie și scenariu pentru evenimentul din 21 mai. Alți peste 455 de mii de lei au fost oferiți onorarii pentru artiștii care au evoluat pe scenă. Cei mai mulți bani, câte 100 de mii de lei, au primit Оrсhеstra Națională de Muzică Populară „Lăutarii”, Moldovan National Youth Оrсhestrа și Vali Boghean Band. La polul opus, cei mai puțini bani, câte 5 mii de lei, au primit Соrul ,,Moldova” al ТRМ și interpreta de muzică populară Lilia Roșca.

Reporter: În alte condiții s-ar fi putut organiza licitații publice?

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: La un eveniment de anul viitor – da. Dacă știm de pe acuma că vom avea un astfel de eveniment peste un an sau peste jumătate de an teoretic da, s-ar putea. 

Reporter: S-ar fi putut ca acest eveniment să fie anunțat mai din timp ca să aveți acel timp la dispoziție pentru a face licitații?

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: Cine a anunțat acest eveniment?

Reporter: Maia Sandu. 

SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: Păi, adresații această întrebare doamnei Maia Sandu. 

Reporter: Ministrul Culturii recunoaște că nu a respectat întocmai legea deoarece nu a avut suficient timp la dispoziție pentru a organiza procedura de achiziție. Dumneavoastră sunteți cea care ați anunțat evenimentul. De ce nu ați oferit suficient timp ca să fie făcute achizițiile conform legii privind achizițiile publice? 

MAIA SANDU, președinta Republicii Moldova: Nu mi se pare relevantă întrebarea dumneavoastră. Eu am anunțat și mă bucur că am reușit să organizăm această întâlnire. Nici eu, nici președinția nu a organizat evenimentul propriu-zis. Respectiv, nu pot să comentez pe procedurile de achiziție. Și dacă e cazul să se lămurească instituțiile responsabile. Nu putem să vorbim acum că eu special nu am lăsat suficient timp pentru organizarea acestei Adunări ca să existe spațiu pentru organizarea licitațiilor. Cred că și dumneavoastră înțelegeți că întrebarea este un pic nereușită. Dacă credeți că s-au comis anumite abuzuri acolo, neregularități – acestea trebuie examinate și cei care nu au respectat legea trebuie sancționați. Dar haideți să formulăm întrebările corect, totuși.   

Pe lângă cele 4,6 milioane de lei cheltuite de Ministerul Culturii pentru organizarea și desfășurarea Adunării „Moldova Europeană” din 21 mai, alți 3,7 mii de euro au fost cheltuiți pentru promovarea a 32 de postări tematice pe Facebook. Banii au fost alocați din bugetul Cancelariei de Stat pentru implementarea acțiunilor de informare și comunicare.

*****

Pe 1 iunie 2023, un alt eveniment de anvergură a fost organizat în Republica Moldova. Este vorba de Summitul Comunității Politice Europene care a avut loc la Castelul MIMI, din satul Bulboaca, raionul Anenii Noi, și la care au participat 49 de președinți, premieri și înalți oficiali europeni. Despre faptul că evenimentul va avea loc în Republica Moldova a fost anunțat la începutul lunii octombrie 2022, adică cu opt luni mai devreme sau cu 237 de zile. 

Doar că și în acest caz autoritățile au decis să facă achiziții publice prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Cu alte cuvinte, autoritățile au ales după bunul plac cu care agenți economici să conlucreze și să le atribuie contractele. Despre tipul de procedură de achiziție ales a fost menționat expres în decizia Comisiei pentru Situații Excepționale din 19 ianuarie 2023. Motivul – pentru a nu admite anumite riscuri care ar fi putut periclita buna organizare a evenimentului, inclusiv riscuri de securitate. Ce înseamnă mai exact acest lucru, am întrebat reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, instituție delegată să organizeze evenimentul din 1 iunie. 

IGOR ZAHAROV, consilier pentru comunicare, MAEIE: Republica Moldova se află într-o zonă geografică în care, nemijlocit, în preajma țării noastre are loc un război de durată, masiv al Federației Ruse. Un război brutal a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Noi cu toții cunoaștem că avem și o regiune separatistă pe teritoriul țării noastre, care cumva trezește anumite semne de întrebare și nu este controlată de către autoritățile de la Chișinău. Trei la mînă – atunci când în Republica Moldova, într-o țară în care nu s-a investit ani la rând în infrastructură cibernetică, în securitatea națională, vin lideri ca Olaf Scholz, Emmanuel Macron, Volodimir Zelenski aici trebuie asigurată securitatea lor, pentru că atunci când vorbim de securitatea lor personală, vorbim, de fapt, de securitatea țării din care ei vin. Noi trebuie să asigurăm o maximă securitate. Atunci când vorbim de acele cabine de traducere, decor floral sau catering. Noi toți cunoaștem că sunt mecanisme de spionaj, de bruiere a semnalului, sunt mecanisme de ascultare, de interceptare și așa mai departe. Atunci când tu spui cu o lună înainte: „Uite această companie va instala cabinele de traducere” tu cumva, îndată preia riscul asta că, acea companie este cunoscută și oricine din actorii, care nu îți doresc binele ca stat, își poate infiltra agenții lui în acea companie pentru a face anumite destabilizari. La fel la catering, la orice companie care cumva era prezentă la Castel Mimi. Atunci când se cunoaște care este compania prezentă și ce face, se putea infiltra oricine dacă vor acest lucru. La catering, la mâncare sunt și standardele de siguranță a alimentelor. 

DIANA ENACHI, expertă în achiziții, IDIS „Viitorul”: Dacă totuși motivele sunt securitatea sau motive de securitate, atunci în general, conform Legii pentru achizițiile publice, aceste contracte ar fi trebuit exceptate de la aplicarea legii. Tot ce ține de securitatea națională nu trece sau nu cade sub incidența legii privind achizițiile publice. E în contradicție cu ceea ce a fost inclus în decizia de atribuire care este disponibilă de la unele autorități. Aici un mare semn de întrebare este și faptul că toată presa a scris unde va avea loc Summitul, locație etc, ceea ce deja nu mai era un secret. Nu mai putem invoca motive de securitate.

Pentru organizarea summitului, Ministerul Afacerilor Externe a încheiat contracte de achiziție în sumă totală de peste 13,3 milioane de lei, bani luați din bugetul de stat. Astfel, peste 7 milioane de lei au fost oferiți companiei Media Show Grup SRL, care s-a ocupat de design și branding, a asigurat evenimentul cu echipament pentru sunet și lumini, a amenajat zonele de lucru cu mobilier, a instalat cabinele de traducere, a produs bannere și bunuri protocolare și a asigurat logistica. Alți 5,7 milioane de lei au fost oferiți Castelului MIMI, unde s-a desfășurat evenimentul propriu-zis. Baza Auto a Cancelariei de Stat a asigurat cu transport delegațiile și a avut cheltuieli de combustibil, iar pentru asta au primit aproape 400 de mii de lei. Palatul Republicii a încasat în total 207 mii de lei pentru organizarea concertului destinat delegațiilor oficiale care au sosit cu o zi înainte de summit, pe 31 mai, și a recepției oficiale de bun venit din 1 iunie, ziua summitului.

INGA IONESII, șefa Direcției management instituțional, MAEIE: Au fost transmise invitații la mai mulți operatori de pe piața internă care activează în acest domeniu. Ce ține de organizarea evenimentelor, aici fac o paranteză, am apelat nu doar la companiile locale, am încercat să identificăm și companii străine, au fost invitați și din România. 

Reporter: Cam la câți operatori ați trimis ofertele sau la câte companii? 

INGA IONESII, șefa Direcției management instituțional, MAEIE: Am transmis la mai multe, dar au dat curs invitației inițial cinci companii, după care, în ultima zi, două companii au refuzat să vină. 

Reporter: Înainte de a lua decizia ca locația să fie aleasă Castelul Mimi au fost analizate și alte locații? 

INGA IONESII, șefa Direcției management instituțional, MAEIE: Noi mai avem Palatul Republicii și cred că ne oprim aici. Nu știu dacă cineva poate să-mi numească acuma o altă locație în care poate fi desfășurat un astfel de sumit. Dar și Palatul Republicii, după spațiu și după amplasare, nu era chiar potrivit. Erau mai multe deficiențe în organizare care în final ne-a făcut să ne oprim la Mimi. În primul rând, pentru un astfel de eveniment era necesar să avem spațiu suficient de mare care să ne permită să organizăm paralel mai multe evenimente în cadrul summitului. De exemplu, mese rotunde, care au fost patru la număr, amplasarea unui număr mare a reprezentanți ai mass-media.

NICU POPESCU, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene: O bună parte din aceste costuri urmează să fie parțial rambursate de unii din partenerii noștri externi, care pregătesc și finalizează acele pregătiri financiare care ne vor permite să reducem acest cont final de organizare a summitului, acele cheltuieli care au fost întreprinse pe linia Ministerului de Externe. 

Tot în contextul organizării Summitului Comunității Politice Europene, circa 225 de milioane de lei au fost alocați pentru a repara cei aproape 30 de kilometri de drum care duc din orașul Sîngera, aflat în apropiere de Aeroportul Internațional Chișinău, până în satul Bulboaca. Banii au fost luați din Fondul rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2023, care este gestionat de Administrația de Stat a Drumurilor. La mijlocul lunii martie 2023, Administrația de Stat a Drumurilor a selectat patru companii pentru efectuarea lucrărilor de reparație a drumului. Este vorba de Rutador SRL, Nouconst SRL, Dromas-Cons SRL și Genesis International SRL, care au primit sume între 52 și 60 de milioane de lei. Ulterior, companiei Nouconst SRL i-au mai fost alocați puțin peste 1 milion de lei din bugetul de stat, pentru amenajarea parcării din apropierea Castelului MIMI, a accesului către stația feroviară Bulboaca și a lucrărilor de terasament în satul Bulboaca. În toate cazurile, la fel au invocate motive de urgență și a fost  utilizată procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

OLGA DIACONU, expertă în achiziții, AGER: Având în vedere că se cunoștea despre organizarea evenimentului încă din octombrie, iar contractele pentru achiziționarea lucrărilor de repararea drumurilor au fost încheiate pe 15 martie, avem impresia că ar fi fost un termen suficient și pentru realizarea unor proceduri de licitație din octombrie până în martie. Administrația de Stat a Drumurilor a oferit contractele acelorași companii care câștigă, de fapt, cele mai multe contracte de achiziții de la Administrația de Stat a Drumurilor. Însă, dacă am fi avut proceduri de licitație, ar fi avut posibilitatea să participe mai mulți operatori economici care ar fi putut oferi și prețuri mai mici eventual.

DIANA ENACHI, expertă în achiziții, IDIS „Viitorul”: Procesul decizional este în majoritatea cazurilor unul defectuos și având o planificare mai puțin riguroasă. Și aceasta generează ulterior, iată, necesitatea apelării la proceduri mai puțin transparente, la proceduri de excepție și așa mai departe. Și dacă mă refer la summit, e același lucru. Despre acest lucru s-a știut încă de la începutul anului sau chiar de la sfârșitul anului trecut. În acest caz puteau să demareze tot acest proces și procedurile de achiziție publică încă din, nu știu, ianuarie sau februarie, ceea ce ar fi permis desfășurarea unor licitații deschise sau cererea ofertelor de prețuri, care implică și mai puțin timp decât o licitație, pentru depunerea ofertelor. Și cumva nu ar fi trezit aceste întrebări legate de transparență a utilizării banului public. 

Iată cum justifică utilizarea acestui proceduri de achiziție reprezentanții Administrației de Stat a Drumurilor, instituție care se află în subordinea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. 

SERGIU BEJAN, directorul general interimar al Administrației de Stat a Drumurilor: E scrisoarea pe care am primit-o de la Ministerul Infrastructurii în care am avut undă liberă pentru ca să mergem spre negocieri directe. Administrația de Stat a Drumurilor nu are dreptul să aleagă procedura. Am chemat primele șapte companii, cele mai puternice din Republica Moldova, cu cele mai mari capacități, care au avut contracte cu Administrația de Stat a Drumurilor. Aici la noi, în sediu ASD, le-am explicat despre importanța lucrării. După ce am văzut că primele patru companii au capacități, le-am chemat deja, în baza acelei oferte și devizului pe care ei nouă ni l-au dat, și am negociat.  

Reporter: În ce condiții aceste achiziții puteau să fie făcute licitații publice? Care ar fi fost condițiile?

SERGIU BEJAN, directorul general interimar al Administrației de Stat a Drumurilor: În toate condițiile, dacă nu eram constrânși de timp, nicio problemă. Dacă în varianta clasică, am fi avut nevoie de cel puțin 100 de zile, fiindcă 60 s-a executat lucrarea și încă 30-48 de zile, dacă era fără contestații, aveam nevoie pentru licitația clasică. Noi n-am încălcat legea, fiindcă pentru ASD este cu mult mai convenabil, dacă pot să mă exprim așa, licitațiile clasice fără de negocieri directe, care pot aduce dubii oricui. 

Reporter: Doamna Dabija, dumneavoastră ați semnat un demers în data de 2 martie 2023, când erați ministra Infrastructurii, prin care ați cerut ca achiziția lucrărilor de întreținere periodică a drumurilor să fie făcută prin procedura de negociere fără publicarea unui anunț de participare. De ce nu ați optat pentru o licitație deschisă?

LILIA DABIJA, fosta ministră a Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: Uitați-vă la ce dată am semnat acel demers și la ce dată era Summitul. Și dat fiind faptul că procedurile de achiziții durează, am considerat, în temeiul Legii 131, fundamentat să facem achizițiile direct, pentru a reuși să reabilităm acest drum până la data Summitului.

Reporter: Despre eveniment se cunoaște de pe 6 octombrie 2022, adică cu opt luni mai devreme. Nu se reușea în acest timp să se organizeze licitații deschise? 

LILIA DABIJA, fosta ministră a Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: Nu erau identificate încă sursele în Fondul rutier. În Fondul rutier, rectificări la bugetul de stat, s-au făcut abia la finele anului și am știut că o să avem, cu certitudine, banii prevăzuți pentru reabilitarea acestui drum.

Potrivit experților, utilizarea banului public prin proceduri de achiziție cât mai transparente reduce din riscuri, inclusiv din cele de fraudare.

OLGA DIACONU, expertă în achiziții, AGER: Întotdeauna este preferabilă realizarea procedurilor de competitive, licitații sau cererea ofertelor de prețuri pentru că acestea asigură mai multă transparență, publicitate și desigur și concurența agenților economici care ar putea participa la licitație și, în final, concurenții vor fi motivați să participe la licitații, să ofere prețuri mai mici. Asta duce și la utilizarea mai eficientă a banilor publici, pentru că putem achiziționa bunuri de o calitate mai bună la prețuri mai mici.  Asta este până la urmă rațiunea organizării licitațiilor.

DIANA ENACHI, expertă în achiziții, IDIS „Viitorul”: Negocierea fără publicare sunt cea mai puțin transparentă dintre proceduri. Aceasta nu înseamnă altceva decât discreția practic totală a autorității publice în atribuirea contractului unei companii sau alteia și stabilirea celorlalte condiții. Aceasta înseamnă că, practic, fiind această discreție foarte înaltă, aceasta și generează riscuri înalte, inclusiv de fraudă și corupție.