La spital, cu pofta-n cui

Suntem ceea ce mâncăm. Iar când ne îmbolnăvim, mergem să ne facem bine la spital, acolo unde ar trebui să fim tratați nu doar cu medicamente, dar și cu porții de sănătate. Un pacient are nevoie de o alimentație aparte, întocmită de un medic dietetician și pregătită din produse de calitate în condiții sanitare impecabile. Asta e doar în teorie, când vorbim de instituțiile medicale din Republica Moldova, unde lucrurile stau tocmai invers. Cum arată mâncarea din spitalele de stat și, mai ales, cât de sănătoasă este? Aflați în subiectul ce urmează.

„Niște „paste” răsfierte și o „pârjoală” din „copite ṣi mațe”. Astfel descrie Irina Perciun, o mamă care a dat viață unui copil la Maternitatea nr.1 din Chișinău, într-o postare pe Facebook, prânzul care i-a fost servit în spital.

IRINA PERCIUN, fostă pacientă a Spitalului Municipal „Gheorghe Paladi”: În acea zi de 8 martie, când am văzut mai multe felicitări foarte banale din partea autorităţilor pentru femeile din Moldova, trase la indigo, că „sunteţi frumoase şi meritaţi tot binele din lume” şi aşa mai departe, aceasta a şi fost pornirea mea: „Poate începeţi cu alimentaţia din spitale cel puţin? De acolo, de unde femeile dau naştere copiilor! Măcar asta faceţi pentru femeile pe care pretindeţi că le respectaţi atât de mult”.  

Postarea, publicată de Ziua Internațională a Femeii, a devenit virală în scurt timp. A fost distribuită de sute de ori și a adunat peste o mie de reacții. În comentarii, alte zeci de femei confirma calitatea proastă a mâncării din aceeași maternitate.

„Am fost internată și eu în acest spital anul trecut […] Era groaznic cu mâncarea. Noroc de mine că avea cine să-mi aducă mâncare.”

„2002. Secția „Prematuri”. Din câte văd, nicio schimbare […] Mâncarea – dezastru, sigur nu era meniul pentru o mamă care alăptează (paste răsfierte, supe chioare, ceai cu unt).”

„[…] nu am așteptat de la spital mâncare ca la restaurant, dar nici mâncare pentru porci […].”

Irina Perciun a născut anul trecut, la sfârșitul lunii noiembrie, la maternitatea Spitalului municipal „Gheorghe Paladi” din Chișinău, unde vin pe lume cei mai mulți copii din țară. Pentru că bebelușul s-a născut înainte de termen, a fost internată timp de o lună. După primul prânz primit, cel din fotografia făcută publică, femeia nu a mai pus gura pe mâncarea pregătită în bucătăria spitalului.

IRINA PERCIUN, fostă pacientă a Spitalului Municipal „Gheorghe Paladi”: Foarte rar când se servea ceva care era gustos sau plăcut la vedere. Terciurile, de regulă, erau foarte răsfierte. Supele sau borşul, ciorba erau nişte fierturi de legume. Uneori mai era ceva carne, urme de carne pe acolo. Se mai servea budincă dintr-un fel de masă de brânză, pe care nu puteai să o rugumi ca pe o brânză adevărată, normală, calitativă. Știu cu siguranţă că nu am văzut o felie de fruct sau o salată proaspătă acolo la spital. Eu am încercat să mănânc, dar am cerut soţului să-mi aducă ceva mâncare de acasă şi am decis, totuşi, că eu nu o să mănânc mâncarea de la spital. 

Postarea Irinei a atras atenția Direcției Generale Asistență Medicală și Socială a Consiliului Municipal Chișinău, în subordinea căreia se află Spitalul municipal „Gheorghe Paladi”. A fost creată o comisie de anchetă care a mers într-un control inopinat, în urma căruia au fost constatate o serie de probleme. Au găsit o bucătărie care arată dezolant, cu utilaj învechit, uzat și ruginit. După ce era pregătită mâncarea, aceasta era transportată pacienților în bidoane, găleți și cratițe. Nici în depozit, unde sunt păstrate produsele, lucrurile nu stăteau mai bine. Sacii cu varză erau ținuți direct pe podea, iar carnea era depozitată lângă peștele congelat.

VLADIMIR BOLOCAN, șef adjunct, Direcția generală asistență medicală și socială a CMC: Cred că nu este nou să spun că în cadrul controlului s-a constatat, spre exemplu, că există veselă utilizată mai mult de 20-30 de ani, spre exemplu. În unele cazuri produsele alimentare nu sunt transportate în vase izoterme. Deci, așa, ca să traduc puțin mai popular, izoterm adică acel vas ar permite transportarea produselor alimentare la temperatura la care ele trebuie să fie transportate. Direcția s-a autosesizat și a avut loc acea inspecție.

Și Ministerul Sănătății a creat o comisie de anchetă pe acest caz. Pe cele 16 pagini ale raportului comisiei sunt descrise o serie de nereguli, depistate în bucătăria Spitalului municipal „Gheorghe Paladi”, dar și la alte trei instituții medicale: Maternitatea Municipală Nr. 2, Institutul Mamei și Copilului și Spitalul raional Ialoveni. Mai exact, comisia a constatat că meniul zilnic al Spitalului municipal „Gheorghe Paladi” nu conține suficiente fructe și legume proaspete, respectiv, „nu poate fi denumit îmbogățit cu vitamine și minerale”, așa cum prevăd ordinele Ministerului Sănătății. De asemenea, meniurile sunt sărăcăcioase, gătite doar din câteva alimente de bază. Situația este mai gravă în cazul persoanelor care suferă de anumite afecțiuni, cum ar fi diabetul zaharat sau obezitatea și au nevoie de un meniu diferit de ceilalți pacienți. Și acestea sunt doar câteva iregularități.

Rapoartele autorităților responsabile de sănătate conțin și o serie de recomandări pentru administrația spitalelor, care au fost formulate încă în luna martie. În septembrie, la șase luni distanță, am reușit să obținem acces în bucătăria spitalului „Gheorghe Paladi”, pentru a filma cum se prepară mâncarea pentru pacienți. Situația pare că nu s-a îmbunătățit prea mult. Meniul zilei este întocmit de Valentina Negoiță, asistentă medicală dieteticiană, în baza ordinului Ministerului Sănătății. În ziua în care am realizat filmările, la prânz, fructele lipseau din meniu. 

VALENTINA NEGOIŢĂ, asistentă medicală dieteticiană, Spitalul Municipal „Gheorghe Paladi”: Noi vedem că foarte bine se alimentează pacienţii, foarte. Repet, facem convorbiri cu pacienţii, ne ducem, îi întrebăm, explicăm, dar alţii vin de după hotare, văd poate acolo ceva mai altfel. Eu numai într-un cuvânt pot să spun că gusturile se discută. Poate ceva, ştiţi, chiar şi acasă când pregăteşti, la unul îi place, la altul poate să nu-i placă. Dacă de luat după standardele, după Ordinul 1092, totul coincide cu ordinul şi e destul. 

Totuși, în ce măsură recomandările celor două comisii au fost implementate în decurs de mai bine de jumătate de an? Am vrut să discutăm cu cineva din administrația spitalului. A fost delegată Tatiana Marinescu, epidemiologul instituției, care susține că meniul a fost diversificat.

TATIANA MARINESCU, epidemiolog, Spitalul Municipal „Gheorghe Paladi”: Dieteticienii și nutriționiștii au lucrat în acest sens, s-a îmbunătățit și cu fructe, și cu legume, s-au mai scos din multe cerealiere, care pe zi se întâmpla să se repete, modificându-se cu fructe, legume, lactate, ouă. În orice caz, nu avem într-un meniu zilnic repetarea unuia și aceluiași produs alimentar.

Reporter: Direcția de Sănătate constatase că mâncarea se transporta în secții în vase neconforme: căldări, bidoane, cratițe. Acest lucru s-a remediat?

TATIANA MARINESCU, epidemiolog, Spitalul Municipal „Gheorghe Paladi”: S-au făcut rapoarte de serviciu, s-au identificat numărul exact de recipiente, care sunt necesare a fi achiziționate și, desigur, s-au procurat.

Reporter: Noi când am fost în blocul alimentar am văzut căldări în care se transporta mâncarea. În acel moment nu se remediase încă problema?

TATIANA MARINESCU, epidemiolog, Spitalul Municipal „Gheorghe Paladi”: Nu, nu s-a reușit în toate secțiile, pentru că bugetul a fost unul mai limitat. 

Deși reprezentanții spitalului se apără și dau asigurări că mâncarea servită pacienților respectă toate normele și prevederile legale, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ne informează că, până în luna mai, bucătăria spitalului a activat fără autorizație sanitară. Asta înseamnă că nimeni nu a verificat dacă au fost respectate cerințele sanitare, că nu s-au folosit, de exemplu, produse expirate, că acestea sunt păstrate corespunzător sau că nu există surse de contaminare a mâncării. 

TATIANA MARINESCU, epidemiologă, Spitalul Municipal „Gheorghe Paladi”: După reforma în sistemul de sănătate publică, oarecum autorizația sanitară era eliberată doar de Centrul de Sănătate Publică, mai târziu de ANSA și noi n-am fost informați despre acest fapt. Dar nu este o greșeală să deții și autorizația din cadrul Centrului de Sănătate Publică, pentru că anterior dumnealor se ocupau de această sferă. 

Acest spital nu este singurul care a servit mâncare pacienților în lipsa unei autorizații sanitare. În perioada anilor 2021 – 2023, alte nouă instituții medicale au activat fără să fie verificate de inspectorii ANSA. Este vorba despre trei instituții medicale din Chișinău: Spitalul Clinic de boli infecțioase „Toma Ciorbă”, Spitalul Clinic de Psihiatrie și Spitalul Clinic Municipal nr. 4, dar și alte șase spitale raionale. Acestea au primit, între timp, autorizația pe parcursul ultimilor doi ani, cu excepția Spitalului Clinic Municipal nr. 4, care activează în continuare fără autorizație. 

Reporter: Și din ce motiv nu obțin această autorizație, dacă puteți să dați câteva exemple, ce nu corespunde normelor?

SVETLANA ȘVEȚ, șefă adjunctă, Direcția siguranța produselor alimentare de origine nonanimală, ANSA: Igiena, adică, la un spital chiar din municipiul Chișinău, nu dăm nume, când au fost inspectorii, au fost chiar în blocul alimentar unde se preparau bucate, era prezent mucegaiul. Un strat de mucegai așa mare. Depozitele nu corespund sau fluxul tehnologic se intersectează, adică, este partea curată și partea murdară și când merge, se intersectează fluxul tehnologic la prepararea bucatelor, respectiv, poate fi infestarea produselor alimentare și ca urmare să provoace toxiinfecție alimentară.

Tot în luna martie, într-o postare pe Facebook, deja ministra Sănătății, Ala Nemerenco, dezvăluia cum se fură din alimentele destinate pacienților bolnavi de cancer de la Institutul Oncologic din Moldova.

„Varza proaspătă destinată preparării – de calitate proastă, pe juma înnegrită și plină cu apă. Peștele înghețat păstrat la un loc cu cel dezghețat dezasamblat, cu ficat de curcan înghețat și găini de casă fără documente de proveniență. Pâinea la depozit într-un volum exagerat în raport cu consumul zilnic, surplusul probabil destinat să plece seara în geanta fiecărui lucrător al bucătăriei. Produsele procurate nu în cantități mai mari care-s și mai ieftine, dar ambalate în cantități mici […] Ușor de sustras, la ce trebuie durere de cap? Plătim mai mult din banul public pentru confortul hoților. Și în alte încăperi depistate ascunse pachete gata a fi scoase din incintă – genți pline, cutii de carton, săcușoare – cu crupe, borcane cu mazăre, ulei, oțet, etc. […] Într-o debara pe care toți refuzau să o deschidă precum că nu este lumină acolo, s-a insistat totuși la deschiderea ei, constatându-se că lumină era, iar acolo, ascuns un întreg depozit din 17 lăzi de prune uscate, 12 saci de mere uscate, 8 pachete detergent praf, 6 butelii de detergent lichid, 2 cutii cu dezinfectanți. Iarăși – nimeni nu știe nimic.” 

Potrivit ministrei, controlul intern, care punctează toate aceste nereguli, a fost făcut la indicația conducerii spitalului. Am vrut să aflăm cu ce s-a soldat, într-un final, acest caz, dacă a fost sau nu cineva pedepsit pentru furt și dacă s-au schimbat lucrurile între timp. Directorul spitalului, Ruslan Baltaga, a acceptat să ne răspundă la întrebări, însă accesul în bucătăria instituției ne-a fost restricționat. Nici raportul întocmit în urma controlului nu ne-a fost oferit, pe motiv că acesta ar conține date cu caracter personal. 

RUSLAN BALTAGA, directorul Institutului Oncologic: Persoanele, care s-au considerat vinovate, au scris cerere și au plecat. Cinci oameni au plecat din propria dorință din funcție: șeful blocului alimentar, bucătarul șef, dietetician, doi depozitari. Situația e inadmisibilă. Nu se permite așa ceva. 

Reporter: Pe lângă aceste cinci demisii, ce alte măsuri a întreprins administrația în privința problemei alimentației? 

RUSLAN BALTAGA, directorul Institutului Oncologic: Multiple probleme de ameliorare. Ne-am adresat, referitor la caz, am transmis materialele la Inspectoratul de Poliție. Ei s-au sesizat, au remis la Agenție de Siguranță a Alimentelor. Ei au venit, au documentat, deci materialul a fost examinat. Am inițiat certificare și control de la ANSP și de la Agenția de Siguranță a Alimentelor, ANSA. Ca urmare am primit și certificarea respectivă. Deci, suntem certificați pentru genul de activitate: alimentație publică, mic-dejun, prânz și cină, pentru pacienți. 

Cât despre calitatea mâncării care se oferă pacienților care suferă de cancer? 

RUSLAN BALTAGA, directorul Institutului Oncologic: Am revizuit meniurile, am conlucrat cu experți naționali, dar și de la Organizația Mondială a Sănătății ca să ajustăm meniurile pacienților cu necesități specifice pacientului oncologic. Au fost revizuite cantitățile comandate de alimente. Am reușit îmbunătățirea net calitativă a hrănii. Monitorizăm cum ea se produce. A fost schimbată echipa din blocul alimentar. La achizițiile de produse alimentare, deci două lucruri: sporirea calității, ajustarea cantității și economii. Doar în anul acesta economii de circa 3 milioane de lei în condiții de îmbunătățire a calității hranei pacienților. Am identificat, de asemenea, că unele meniuri nu corespundeau cu cantitatea care era pusă, deci se solicita mai multă cantitate pentru un tip de meniu. Noi am ajustat aceste meniuri ca ele să se potrivească cu cantitățile.  

Altfel văd, însă, lucrurile pacienții. Acest bărbat, a cărui identitate o vom proteja, în ultimii șase ani, lună de lună, se internează la Institutul Oncologic pentru tratament și ne spune că mâncarea nu s-a îmbunătățit prea mult.

Pacient al Institutului Oncologic: Un pic mai bună. După scandalul care o fost în martie, îmi pare. În plus, nu a fost nimic mai mult, dar un pic mai gustos și mai multișor în porție venea. Diversitate mare nu a fost. Pot să spun că a fost mai sărac. Înainte se mai dădea câte o aripă de pui, câte o pulpă de pui, acum ioc. Tot numai pârjoale și o dată a fost pește copt, cică. E parșiv, pe scurt. E rău. Pe o scară de la zero la zece, undeva pe trei.

Și alți pacienți, internați în acest spital, sunt la fel de nemulțumiți de mâncarea pe care o primesc.

„Soția mea e aici internată. Hrănesc prost. Nu-i place, nu-i gustos, nu e ca acasă.”

„Fructe nu dau. Eu am stat în Polonia cu boala asta și acolo e mai bine.”  

„Iată, soția spune că azi a dat un fel de mâncare, peste o zi e iarăși același fel și cam nu e prea diversă mâncarea.”

Pentru mâncarea din spitale se cheltuiesc, totuși, niște bani din buzunarul public. De exemplu, anul trecut, administrația Spitalului „Gheorghe Paladi” a alocat 45 de lei per pacient pentru procurarea produselor alimentare din care s-au pregătit cele patru mese pe zi. În celelalte trei spitale, care au intrat în vizorul Ministerului Sănătății, suma alocată nu a trecut de 63 de lei. E mult, e puțin? Iată cum se văd lucrurile din birourile oficialilor de la Sănătate.  

VADIM AFTENE, șeful Direcției politici în domeniul serviciilor medicale integrate, Ministerul Sănătății: La momentul dat, cumva este ok cu 50 de lei. Asta e perceput, așa, o valoare de referința, să zicem, bună. Nu excelentă, nu rea, dar bună. Să zicem satisfăcător spre bine, ceva de genul acesta. Suma de 50 de lei. 

Reporter: În realitate este suficient?

VADIM AFTENE, șeful Direcției politici în domeniul serviciilor medicale integrate, Ministerul Sănătății: Nu. 50 de lei pe zi, la 30 de zile, fac 1 500 de lei pe lună. Iată întrebarea, dacă mie, în condițiile mele, adică nu de spital, dar de casă, îmi ajung 1500 de lei pe lună pentru alimentație ca cetățean? Și dacă suntem trei-patru membrii în familie, dacă, noi cheltuim 5-6 mii de lei pe alimentație pe luna și asta-i ok sau nu-i ok. 

Reporter: Și care este răspunsul dumneavoastră?

VADIM AFTENE, șeful Direcției politici în domeniul serviciilor medicale integrate, Ministerul Sănătății: Nu am un răspuns la moment. 

Cât despre soluțiile pe care le are Ministerul Sănătății pentru alimentația precară din spitalele din țară?

VADIM AFTENE, șeful Direcției politici în domeniul serviciilor medicale integrate, Ministerul Sănătății: Noi avem mai multe scenarii ce-o să facem cu spitalele. În primul rând, spitalele din subordine, care sunt ale Ministerului Sănătății, privitor la externalizarea acestor servicii, acesta ar fi unul din scenarii. Dar, trebuie să ne asigurăm că acele companii care o să livreze alimentele respective o să poată cumva respecta standardele alimentare impuse de Ministerul Sănătății. Al doilea, să stabilim suma ceea minimă pentru alimentația per zi per pacient, care să fie, care să corespundă la o alimentație sănătoasă și calitativă.  

Reporter: Aveți o prognoză când ar putea să se reușească îmbunătățirea alimentației în spitale?

VADIM AFTENE, șeful Direcției politici în domeniul serviciilor medicale integrate, Ministerul Sănătății: Da, în 2024. 

Alimentația sănătoasă a persoanelor internate în spitalele din Republica Moldova, din câte am văzut, pare că nu a fost vreodată o prioritate, nici pentru șefii de instituții medicale și nici pentru funcționarii responsabili de sănătate din cadrul autorităților locale și centrale. Suntem la sfârșitul anului 2023 și ne-am ales doar cu promisiunea că lucrurile se vor îmbunătăți începând cu anul viitor. Se vor ține sau nu de cuvânt? Rămâne de văzut.

Acest material jurnalistic a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a beneficiarului EU4IM (AO Proiectul Media “Cu Sens”) și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.