Cazul Braguța. Deces în detenție

Andrei Braguța din orașul Biruința, Sîngerei, a murit după zece zile în custodia statului, timp în care a fost supus unor tratamente inumane și degradante. S-a întâmplat în 2017 și, de atunci, familia acestuia umblă prin instanțe în căutarea dreptății. Tânărul, de 32 de ani, a fost reținut de polițiștii de patrulare, care îl bănuiau că s-a urcat beat la volan. În timpul reținerii, Braguța a avut un comportament agresiv din cauza problemelor de sănătate mintală de care suferea. A lovit doi polițiști și s-a ales cu dosar penal, fiind plasat în penitenciar, unde a fost supus torturii și relelor tratamente, care au dus într-un final la deces.

Potrivit avocaților Promo-LEX, Cazul Braguța ilustrează incapacitatea statului de a asigura drepturile persoanelor cu probleme de sănătate mintală. „Aceste erori în lanț s-au întâmplat din cauza lipsei de profesionalism, dar și au fost alimentate, într-adevăr, de stereotipurile care existau față de persoanele cu dizabilități mintale.”

15 august 2017, Andrei Braguța este reținut, pe traseul Orhei-Chișinău, de polițiștii de patrulare. Motivul: nu s-a supus somațiilor polițiștilor, care îl bănuiau că s-a urcat beat la volan. Tânărul avea un comportament agresiv, deși nu era în stare de ebrietate, fapt confirmat, mai târziu, de testul la alcoolemie. Ulterior, Braguța și-a pierdut controlul și a lovit doi polițiști în parcarea specială a Inspectoratului General al Poliției. Drept urmare, s-a ales cu dosar penal pentru violență față de persoane cu funcții de răspundere. Cazul a ajuns în atenția avocaților Promo-LEX, care oferă asistență juridică familiei Braguța. 

VADIM VIERU, avocatul familiei Braguța: Atacul pe care l-a făcut Andrei nu este nici pe departe justificat, atacul pe care l-a făcut față de polițiști. Polițiștii au aplicat forța fizică și mijloacele speciale și l-au imobilizat. Deci, în raport cu acțiunile colaboratorilor de poliție, noi nu avem careva obiecții. La Inspectoratul de Poliție a reușit să vină și tatăl domnului Braguța Andrei, domnul Braguța Ion, care a comunicat colaboratorilor de poliție că acel comportament straniu al lui Andrei nu este cauzat de pretinsa, cum afirmau ei, de consum de droguri, dar are o problemă de sănătate mintală. 

Potrivit avocaților, oamenii legii nu au ținut cont de problemele de sănătate mintală ale lui Braguța, fapt confirmat și de Oficiul Avocatului Poporului. În loc să fie consultat de un medic psihiatru, Andrei Braguța a fost reținut pentru 72 de ore.   

ALEXANDRU ZUBCO, șeful Direcției prevenirea torturii, Oficiul Avocatului Poporului: Din punct de vedere al drepturilor omului, ofițerul de urmărire penală ar trebui să întrebe de starea de sănătate. Ar trebui. Dacă persoana declară și spune că: „Am nevoie de niște pastile, să consum niște pastile, pentru că am o anumită boală”, ofițerul de urmărire penală, polițistul trebuie să ia contact cu acel medic și să-i ofere asistență medicală. Deci sunt două laturi: examinare și asistență medicală. La acel moment, nu au fost făcute. 

Chiar în prima noapte de detenție provizorie a fost bătut crunt de patru colegi de celulă. 

VADIM VIERU, avocatul familiei Braguța: Toate aceste acțiuni de maltratare erau văzute de către colaboratorii de poliție, care erau la post, au văzut toate aceste chestiuni și nu au intervenit. După care el a fost transferat în altă celulă în care starea sa de sănătate mintală s-a agravat și mai tare. Deci, el deja practic nu beneficia de asistență medicală.

Înregistrare audio, 22 august 2017:
– Serviciul de Urgență, bună ziua. 
– Bună ziua, Tighina 6, Izolatorul. 
– Și ce-i cu dânsul? Narcoman, nu?
– Să nu fie mai rău. Are trei zile, nu mănâncă, nu bea, umblă cu pielea prin celulă. Ceva neadecvat, pentru psihiatrie.

VADIM VIERU, avocatul familiei Braguța: Chiar dacă a fost chemată ambulanța de câteva ori, de principiu, ambulanța s-a rezumat la constatarea situației de fapt și a plecat. El, în acea perioadă, practic, nu a consumat alimente, era dezbrăcat, dormea pe podea. 

Deși era într-o stare gravă, procurorul a cerut judecătorului de instrucție prelungirea detenției cu 30 de zile în penitenciar.  

VADIM VIERU, avocatul familiei Braguța: Judecătorul a văzut starea lui, care era foarte gravă, și că el necesita acordarea asistenței medicale, și, cu toate acestea, a decis să-i aplice măsura preventivă de arest pe o durată de 30 de zile. Judecătorul a fost demis din sistem, i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară și, la fel, procurorului. În Penitenciarul nr. 13, văzând colaboratorii de acolo că el are leziuni, nu l-au acceptat să fie plasat în Penitenciarul 13. Cu toate acestea, ei au comis o eroare. Ei nu au raportat acele leziuni. După care, el a fost transportat la Spitalul de Psihiatrie din orășelul Codru. Acolo au documentat anumite leziuni pe care el le avea și văzând starea sa proastă de sănătate, pentru că el era deja deshidratat, deja era o incipiență inflamatorie, procesul de pneumonie purulentă bilaterală, a fost transportat la Penitenciarul nr.16, care are statut de spital. Acolo, reieșind din anumite stereotipuri care sunt în societate, el a fost tratat mai mult ca deținut, ca o persoană care ar fi avut dizabilitate mintală, mai puțin ar fi fost tratat ca pacient. Dacă aveau să-i facă Renghen, aveau să depisteze că el avea pneumonie bilaterală purulentă și poate asta avea să-l salveze. 

Ajuns la Penitenciarul nr. 16, Braguța a decedat de pneumonie, în mai puțin de două zile.  

IRINA BARBÎROȘ, șefa Direcției Medicale, Administrația Națională a Penitenciarelor: În spitalul-penitenciar pacientul a fost investigat și clinic, și paraclinic. I s-au prelevat probe de laborator. Personalul medical nu a aplicat niciun fel de discriminare la astfel de pacienți. Ei pentru noi sunt pacienți, indiferent de diagnostic. Dar, urmează să-și expună poziția organele de drept, cât de corecți au fost, totuși, până la urmă personalul medical, dar cu siguranță nu a fost cu neglijență și cu rea-intenție.  

Urmare a decesului, în vizorul procurorilor au intrat 16 polițiști, patru deținuți și doi medici. În total, au fost pornite trei dosare penale.  

VADIM VIERU, avocatul familiei Braguța: Prima cauză penală a fost pornită pe episodul când a fost maltratat de co-deținuți și alți gardieni, tacit au acceptat acest lucru, deci este vorba despre comiterea infracțiunilor Art. 166, Cod Penal – tortură, tratament inuman și degradant, alineatul 2 și alineatul 4 și infracțiunea prevăzută de Art. 152, Cod Penal – vătămări corporale medii, care a fost incriminată co-deținuților. După care, a fost pornit al doilea dosar pe un număr de mai mult de 10 polițiști din cadrul Direcției de Poliție Chișinău, care au văzut că el, de fapt, doarme pe podea și este dezbrăcat, și alte acțiuni, și într-un fel au tolerat acele situații. I-au scos de acolo inclusiv și salteaua, și alte acțiuni, care, de principiu, au fost tolerate de către aceștia. Și deja a fost pornită această cauză penală în baza la Art. 166, alineatul 2. E vorba de tratament inuman și degradant. După care a fost pornită o cauză penală pe deces, malpraxis medical în legătură cu personalul medical care nu au stabilit corect diagnoza în Penitenciarul nr. 16. 

Deținuții care l-au bătut pe Andrei Braguța au fost condamnați la cinci ani de închisoare. 15 polițiști de la Izolatorul de detenție provizorie au primit, între 3-4 ani de închisoare, iar unul a fost achitat. În ambele cazuri, majoritatea sentințelor sunt cu suspendare. Deciziile au fost pronunțate de prima instanță și nu sunt definitive. În cazul medicilor de la Penitenciarul nr. 16 nu a fost luată nicio decizie.  

SERGIU GURULEA, șef de tură, Izolatorul de detenție provizorie, Direcția de Poliție Chișinău: Eu cred că pe noi ne-a găsit niște țapi ispășitori, deoarece, vă dați bine seama, eu nu am avut împuterniciri să mă duc la nivel de conducere, să discut cu instituțiile medicale, Penitenciarul nr. 13, pentru a lua careva decizii. Eu ce am putut – numai să raportez. Asta și am făcut. Altceva eu nu am putut să fac nimic. Și mă consider nevinovat. 

Reporter: Cum pledați, nevinovat sau vinovat?

ANDREI GLODIN, ​​inspector inferior, Izolatorul de detenție provizorie, Direcția de Poliție Chișinău: Dar eu n-am făcut nimic. Ce?

Reporter: Ați fost acolo, ați văzut ce s-a întâmplat. Cum până la urmă a decedat Andrei Braguța?

ANDREI GLODIN, ​​inspector inferior, Izolatorul de detenție provizorie, Direcția de Poliție Chișinău: Nu știu nimic, cinstit. Nu știu.

CONSTANTIN COJOCARI, avocat al patru polițiști inculpați: Poziția clienților, ei pledează a fi nevinovați în această cauză penală. Vreau să atrag atenție că toți colaboratorii de poliție la acel moment au raportat conducerii sale că Braguța și-a rupt hainele, s-a descălțat, s-a dezbrăcat. El cu pielea a fost dus la judecătorul de instrucție.  

Reporter: Vă recunoașteți vina sau nu?

IGOR ORBU, șef de tură, Izolatorul de detenție provizorie, Direcția de Poliție Chișinău: Dă-mi pace, te rog frumos.

Reporter: Să ne spuneți cum s-au întâmplat lucrurile în acele zile?

IGOR ORBU, șef de tură, Izolatorul de detenție provizorie, Direcția de Poliție Chișinău: Nu vreau să spun. 

Reporter: Vă recunoașteți vina sau nu? Este important să aflăm și poziția dvs. 

ALEXANDRU CUFLIC, ofiţer principal, Izolatorul de detenție provizorie, Direcția de Poliție Chișinău: Noi eram doar persoane care îndeplineam indicații. Toate întrebările trebuie să fie la procuror. El a considerat că noi suntem vinovați și toate întrebările trebuie să fie la dumnealui. Noi ne-am îndeplinit obligațiunile, conform fișei de post. Careva încălcări din partea noastră nu au fost.  

VICTORIA DONICA, avocata familiei Braguța: Pe toate acestea trei cauze, observăm că este o tărăgănare în examinare, or, din 2017 până în prezent nu avem o sentință definitivă, irevocabilă, cel puțin într-un caz din cele invocate. Ce riscuri sunt, poate să fie aplicat și termenul de prescripție în ceea ce ține de învinuirea adusă față de co-deținuți și medici.

Inspectoratul General al Poliției, în subordinea căruia se află Izolatorul de detenție provizorie, a refuzat să ne ofere un interviu.

NATALIA STATI, șefa Serviciului de presă, Direcția de Poliție Chișinău: Deja e altă conducere, e altă situație și, adică, nu sunt în cunoaștere de cauză. Asta s-a întâmplat demult. Deja, și acei angajați ai Izolatorului nu mai activează.

Din 2019, anual, circa 400-500 de cazuri de tortură și rele tratamente, în custodia statului, sunt raportate și investigate de procurori. 

ALEXANDRU ZUBCO, șeful Direcției prevenirea torturii, Oficiul Avocatului Poporului: Autoritățile trebuie să aibă niște procese foarte bine puse la punct, procese operaționale, care vin, de fapt, să fie în concordanță cu drepturile omului, nu pe interesele statului. Statul are un singur interes: să-l condamne, să-l sancționeze, să-i aplice legea, atât. Dar noi trebuie să mergem pe ideea de asigurare a drepturilor omului, da? El chiar dacă a încălcat, recunoaște, nu recunoaște, dar drepturile omului sunt net superioare, în orice ipostază. Și ele ar trebui să fie prioritate. Pentru că în situația dată, orice persoană poate să fie victima acestui sistem.   

VADIM VIERU, avocatul familiei Braguța: În acest caz a fost încălcat, în primul rând, un drept absolut: este dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane și degradante. și, evident, nu în ultimul rând, dreptul la viață, pentru că persoana a decedat în custodia statului, ca rezultat al neacordării asistenței medicale. Foarte multe probleme de sistem, care la noi sunt, s-au acumulat într-o singură situație, s-au combinat și au dus la deces. Aceste erori în lanț s-au întâmplat din cauza lipsei de profesionalism, dar și au fost alimentate, într-adevăr, de stereotipurile care existau față de persoanele cu dizabilități mintale. 

ION BRAGUȚA, tatăl lui Andrei Braguța: S-a întâmplat cu familia noastră, cu feciorul nostru și poate să se întâmple cu mai mulți și nimeni de nimic nu răspunde. Nu știu cum poate să mai fie dreptate asta. Dreptatea deamu, știți cum… Ne încurajăm noi pe noi. Eu pe mine mă încurajez. Știu că trebuie de trăit. 

Acest video a fost realizat în cadrul proiectului Consiliului Europei ,,Consolidarea diversității și egalității în Republica Moldova”. Opiniile exprimate în video sunt responsabilitatea vorbitorilor și nu reflectă în mod necesar politica oficială a Consiliului Europei.