La vot pe Internet

Opt milioane de lei. Atât a alocat statul, în această toamnă, Comisiei Electorale Centrale pentru crearea infrastructurii necesare testării unei metode alternative de vot la următoarele scrutine electorale, și anume – votul prin Internet. Până atunci, însă, trebuie să ne mulțumim cu votul în două zile, care se regăsește în noul Cod Electoral, votat recent de Parlament. Aceasta pare să fie soluția, agreată de deputați, pentru cozile de la unele secții de votare și sutele de kilometri parcurși de moldovenii din diasporă, doar pentru a-și putea exercita dreptul la vot. Care sunt planurile autorităților electorale, fobiile politicienilor, dar, mai ales, când vom putea vota on-line? Aflați în reportaj.

Cozi interminabile, sute de kilometri parcurși și ore-n șir de așteptare. Este tabloul ultimelor scrutine la secțiile de votare din străinătate. Nu în zadar, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din vara lui 2021, partidele de opoziție de la acea vreme au criticat dur Comisia Electorală Centrală (CEC), pentru că nu a deschis suficiente secții de votare în diasporă, încălcând, astfel, dreptul la vot al cetățenilor.

Dacă parcurgem programul electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) din campania pentru alegerile parlamentare din vara lui 2021, la capitolul „Politici pentru diasporă”, printre acțiunile prioritare enunțate erau: „acordarea posibilității cetățenilor moldoveni din diasporă de a vota pe parcursul a două zile și implementarea votului prin corespondență”. Mai mult decât atât, s-a promis și efectuarea „unei analize ample referitor la riscurile de securitate cibernetică a votului electronic”. În urma scrutinului, PAS-ul ajunge la putere și se alege cu o majoritate parlamentară. Nu durează mult până când Legislativul votează o nouă conducere a Comisiei Electorale Centrale care se apucă să elaboreze un nou Cod Electoral. Peste un an, documentul ajunge pe masa deputaților, iar în decembrie 2022 este adoptat în lectură finală. Singura promisiune din programul electoral al PAS care se regăsește în noul Cod, este votul pe parcursul a două zile. Acesta va putea fi organizat la următoarele scrutine în anumite circumscripții electorale sau secții de votare prin decizia Comisiei Electorale Centrale, emisă cu cel puțin 25 de zile înainte de ziua alegerilor.  

VLAD BATRÎNCEA, deputat BCS: Comisia de la Veneția spune că niciun partid de sine stătător nu poate aproba asemenea documente. Apreciem faptul că în varianta examinată sau ultima variantă aprobată de Comisia juridică a dispărut votul electronic sau votul alternativ. Acest lucru presupune că, totuși, autorii acestui proiect aud și criticile opoziției.  

De ce în noul Cod Electoral nu se regăsește niciun cuvânt despre metodele alternative de vot, cum ar fi cel prin internet sau cel prin corespondență, am întrebat-o pe Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament. 

OLESEA STAMATE, deputată PAS: Fiindcă nu este momentul potrivit de a introduce această prevedere în Codul Electoral, atâta timp cât noi nu suntem pregătiți efectiv să implementăm acest sistem. Sunt niște etape pe care neapărat trebuie să le parcurgi înainte de a lua decizia că noi suntem gata ca și țară să implementăm votul prin Internet sau nu. Avantajele sunt clare, nu cred că trebuie explicate, dar riscurile sunt, la fel, destul de mari și sunt puține state europene care implementează votul prin Internet. Este, probabil, mai corect să ai un sistem care este pilotat, care este testat și de acolo, deja, vezi care sunt acele prevederi care trebuie să le incluzi în lege. O altă posibilitate ar fi votul prin corespondență. Bine, și aici sunt anumite riscuri, ține de poștă în mare parte, de serviciile poștale cu eventuale întârzieri în transmiterea plicului cu opțiunea de vot. Fiecare sistem de vot alternativ trebuie să calculăm foarte bine care sunt avantajele și care sunt riscurile. Dacă riscurile sunt mai grele decât avantajele atunci, probabil, nu merită să mergem pe această cale.

Prin urmare, ca o metodă alternativă de vot să fie inclusă în Codul Electoral, mai întâi trebuie pilotată, adică testată în practică. Deocamdată, autoritățile își propun să întreprindă pași concreți pentru pilotarea unei singure metode alternative și anume votul prin internet. Deja de un an, Comisia Electorală Centrală a constituit un grup de lucru în acest sens, format din reprezentanți ai șapte instituții ale statului, responsabile de digitalizarea procesului electoral, cât și membri ai societății civile.      

ALEXANDR BERLINSCHII, secretarul Comisiei Electorale Centrale: Grupul de lucru a ajuns la decizia că cel mai potrivit ar fi să mergem pe modelul estonian. Este un model care funcționează în Estonia și pot să vă spun că, în Estonia, este o rată de utilizare de peste 50% a votului prin Internet, atunci când li se oferă posibilitatea tuturor alegătorilor să voteze la oricare tip de scrutin.

Victor Guzun este expert în politici de digitalizare și locuiește în Estonia de mai mulți ani. Ne explică că tot ce trebuie să ai la îndemână pentru a vota prin internet este: o semnătură digitală, un calculator, o tabletă sau un telefon performant și, desigur, conexiune la Internet.

VICTOR GUZUN, expert în politici de digitalizare: Eu am posibilitatea să votez șapte zile consecutiv online în Estonia. Deci, eu voi face download la o aplicație pe calculatorul meu. De ce voi face download? Este foarte important acest lucru pentru că la fiecare alegere este o aplicație nouă. Mai întâi mă identific, pun codurile mele de securitate cu mecanismele de autentificare digitală, după care sistemele sunt interoperabile. Sistemele recunosc că da, eu sunt Victor Guzun, da, eu am dreptul să votez. Ei îmi dau lista votanților: fie partidele sau numele candidaților. Eu voi bifa, pur și simplu, unul, doi. Apoi mă întreabă încă odată dacă sunteți siguri de selecția dumneavoastră. Eu spun: “Da”. Și atunci introduc al doilea cod de semnătură digitală. Asta înseamnă că eu am toate efectele juridice al acestei mișcări care am făcut-o. Aceste acțiuni intră în vigoare în acel moment. Deci în medie durează două minute.  

Cât despre riscurile unei astfel de metode alternative de vot… 

VICTOR GUZUN, expert în politici de digitalizare: Da, desigur există riscuri, dar pentru aceasta noi avem instituții care să-și facă datoria, să ne asigurăm că toate instrumentele utilizate mă refer la conexiuni, la sisteme de date, la autentificarea digitală, semnătură digitală sunt securizate. Întotdeauna există posibilitatea ca cineva dintre hackeri sau oameni rău intenționați vor intra în sisteme, dar aceste riscuri sunt manageable, cum spunem noi. Spre exemplu, au avut loc alegeri în Franța unde au participat aproape 300 de mii de cetățeni din diasporă, acum în 2022. Nicio opțiune de vot n-a fost compromisă. În Estonia de 17 ani se votează, nu a avut nicio fraudare a niciunei opțiuni de vot, nici măcar un vot în plus sau în minus.

De fapt, în Republica Moldova se discută de ani buni despre votul prin Internet. Încă în 2008 Parlamentul a adoptat și o lege prin care a fost elaborat Sistemul informaţional automatizat de stat “Alegeri”. Acesta prevede, între altele, și crearea infrastructurii necesare pentru desfășurarea votului prin Internet. Cu toate acestea, abia în 2016, cu suportul financiar al PNUD, s-a făcut un Studiu de fezabilitate în acest sens, care a costat 39 de mii de dolari americani, iar concluziile acestuia erau promițătoare, cităm: “Moldova dispune de toate premisele de bază necesare pentru introducerea sistemului de vot prin Internet în viitorul apropiat, inclusiv (1) de o infrastructură Internet bine dezvoltată; (2) de grad ridicat de acoperire a rețelelor mobile; (3) toate secţiile de votare sunt echipate cu calculatoare conectate la Internet”.

NICOLAE PANFIL, director de programe, Promo-LEX: Noi avem posibilitatea tehnică, să spunem așa, să dezvoltăm astfel de sisteme. Avem nevoie de un cadru legal corespunzător când va fi sistemul elaborat. Și, cel mai important, avem nevoie de încredere în societate, de încrederea tuturor actorilor care vor fi implicați în acest proces.  

ALEXANDR BERLINSCHII, secretarul Comisiei Electorale Centrale: Deci, acțiunile pe care le realizăm noi acum, dacă să luăm după buchia legii, ele trebuiau a fi realizate până în anul 2016. Vorbim despre elaborarea softului și testarea, pilotarea votului prin Internet. Nu o să vin cu nicio apreciere de ce nu s-a făcut. Pot să vă spun că noi deja am început lucru și o să-l ducem până la capăt.  

În septembrie 2022, în premieră, s-a decis alocarea din bugetul de stat a 8 milioane de lei pentru a începe elaborarea infrastructurii digitale, necesare pentru pilotarea și, eventual, implementarea votului prin Internet.  

ALEXANDR BERLINSCHII, secretarul Comisiei Electorale Centrale: Urmează să facem două acțiuni majore și importante. Prima: vorbim despre scrierea acelui caiet de sarcini și, aici, vorbim de o sumă de circa 200 mii de lei și, al doilea, elaborarea acelui plan strategic de comunicare a campaniei de informare, a conceptului de informare și, aici, vorbim de circa 150-160 de mii de lei. Deci, acești bani urmează să fie valorificați. Restul banilor, noi deja am informat Ministerul Finanțelor și am spus că nu vom putea valorifica acești bani și urmează să fie alocați pentru anul 2023, pentru Comisia Electorală Centrală pentru a putea finanța aceste acțiuni.

Dacă se vor ține de plan, CEC-ul ar urma, la sfârșitul anului 2023, să piloteze votul prin Internet prin intermediul sistemului informațional e-Votare. Ulterior, pentru ca acesta să poată fi implementat la următoarele scrutine, trebuie ajustată legislația, pe de o parte. Pe de altă parte, mai este nevoie ca un număr din ce în ce mai mare de alegători să poată să se autentifice online. 

ALEXANDR BERLINSCHII, secretarul Comisiei Electorale Centrale: Urmează cu toții să convingem cetățenii să meargă să se autentifice digital, adică să obțină acel buletin de identitate electronic sau acea cheiță. La moment, din păcate, avem circa 10% din alegători care sunt autentificați digital. Adică din cei 2,8 milioane de alegători care sunt în listele electorale puțin peste 200 de mii dețin acea cheiță electronică. Atunci când, în anul 2001, estonienii au anunțat că vor implementa votul prin Internet, ei l-au implementat în 2005. Deci, ei au avut nevoie de patru ani ca votul prin Internet să capete efecte juridice și, la prima etapă, au avut o rată de participare, de cel mult 2%. Deci, unul din riscuri la această etapă este frica de necunoscut a alegătorilor noștri și să nu meargă să utilizeze această capacitate, dar, iarăși, asta nu înseamnă că noi vom renunța.

În timp ce Comisia Electorală Centrală s-a apucat să cheltuie banii alocați din bugetul de stat pentru dezvoltarea infrastructurii digitale necesare pentru ca votul prin Internet să fie realitate într-o zi, opoziția parlamentară critică această inițiativă.

VASILE BOLEA, deputat BCS: Haideți să vă spun un lucru, orice creatură a omului, pe cât de sofisticată inteligentă n-ar fi, tot omul poate să o strice. Da, să intervină în ea, să facă foarte multe manipulări în acest sens. Părerea mea e că se cheltuie bani în vânt.

ADRIAN LEBEDINSCHI, deputat BCS: Sunt riscuri enorme de fraudare a votului. Noi considerăm că tehnologiile încă nu pot să dea acea siguranță, în primul rând, a securității votului, că nu o să voteze altcineva în locul tău. Și în a doua: secretul votului, pentru că fiecare dacă prin telefon faceți o testare orice informație, oricum, undeva, pe unele servere rămâne, respectiv secretul votului dispare și unica posibilitate, la moment, în Moldova asta e procedura care este stabilită de ani – votul fizic.  

Nici în cadrul fracțiunii PAS, se pare, nu există o poziție unanimă în ceea ce privește votul prin Internet.

OLESEA STAMATE, deputată PAS: Fiecare are opinia sa. Cineva consideră că votul prin corespondență este mai potrivit, altcineva consideră că votul prin Internet ar fi mai potrivit, cineva, când privește votul prin Internet se uită mai mult la partea goală a paharului, la riscuri, cineva se uită mai mult la partea plină a paharului, la avantajele acestui sistem. Suntem într-o discuție mai degrabă, nu neapărat nu susținem, dar suntem într-o discuție pe interior. Încercăm să cântărim, între timp CEC își face foarte bine munca.

Lipsa unui consens politic ar putea încetini procesul, iar experții sunt de părere că e nevoie de mai multă comunicare la acest subiect. 

VICTOR GUZUN, expert în politici de digitalizare: De fapt, fobia principală în aceste mituri, într-un fel sau altul, este că votul online va favoriza un actor politic, ceea ce este contraproductiv prin definiție. Deci nu favorizează votul online niciun actor politic, de aceea această discuție, probabil, trebuie scoasă de pe agendă politică propriu-zisă.

NICOLAE PANFIL, director de programe, Promo-LEX: Nu contează unde se află cetățenii noștri, se află la vest sau la est, ei trebuie să fie asigurați sau să-și poată exercita dreptul de vot. Acesta trebuie să fie obiectivul oricărei guvernări.

VICTOR GUZUN, expert în politici de digitalizare: Gândiți-vă la perspectiva că cetățeanul trebuie să călătorească patru sute de kilometri  sau cinci sute, sau trei sute cu copii și atunci există și se cheltuie o mulțime de bani. Noi impunem oamenii să facă niște chestii, niște sacrificii majore cu riscul să nu poată vota, având foarte multe opțiuni tehnice de vot alternative, cum este de exemplu votul prin internet sau votul prin poștă, sau alte alternative tehnice.

Subiect realizat cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova, finanțat în cadrul proiectului „Dezvoltarea cooperării cu societatea civilă în țările Parteneriatului Estic și Rusia” al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germane. Părerile exprimate aparțin exclusiv autorilor.