Copii în conflict cu legea

Șapte din zece copii, care ajung în detenție, recidivează, adică comit infracțiuni în mod repetat. În prezent, la Penitenciarul nr. 10 – Goian își ispășesc pedeapsa 36 de minori care au comis omoruri, furturi sau alte infracțiuni deosebit de grave.

Pe durata detenției, copiii învață unele meserii, precum cea de tencuitor, parte a programului de reintegrare socială. Cursurile de tencuitor sunt organizate din bani publici, dar și cu sprijinul Fundației „Regina Pacis”.

VALENTINA GUȘAN, maistru profesor, Școala Profesională Nr. 7, mun. Chișinău: Suntem foarte bine dotați cu instrumente, unelte, dispozitive, materiale necesare. Mulțumim „Regina Pacis” pentru că ne procură toate aceste materiale.  

Penitenciarul are o direcție de reintegrare socială, care în 2023 a avut un buget de 1,4 milioane de lei. Cei mai mulți bani, 1,3 milioane de lei sunt cheltuiți pentru remunerarea angajaților. 

VLADISLAVA BALAN, ofițeră principală, Secția reintegrare socială, Penitenciarul Nr. 10-Goian: Zilnic minorii sunt antrenați în diverse activități ocupaționale, cum ar fi programe de ordin psihologic, asistență socială, educative. De asemenea, sunt înmatriculați la treapta gimnazială care este una obligatorie. Beneficiarii își fac studiile în cadrul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu” din comună Ciorescu. Putem menționa că ei participă în cadrul cursurilor de frizer, tencuitor, bucătar, cofetar, electro-montator și, mai nou, instalator tehnico-sanitar.

Pe lângă lecții, minorii petrec timpul în sala de sport sau la biblioteca penitenciarului. Printre ei, acest băiat de 16 ani, condamnat pentru furt la 1,5 ani de pușcărie.

VASILE (prenume schimbat), copil aflat în detenție la Penitenciarul Nr.10-Goian: Am furat o mașină, două și m-am cătăit. Sunt alții care pun buca în pământ și „Nu, și nu”, care au mers cu mine și au furat, și la urmă nimeni nu a recunoscut. Și a căzut vina pe mine.

Din cei 36 de minori, aflați în prezent în detenție, 24 au recidivat, adică au comis infracțiuni în mod repetat.

VLADISLAVA BALAN, ofițeră principală, Secția reintegrare socială, Penitenciarul Nr. 10-Goian: Motivul de bază care stă la săvârșirea unei recidive îl reprezintă nesusținerea, în primul rând, din partea familiei. Odată eliberat din detenție, el se reîntoarce în acel cerc de unde și a venit la noi. Cu părere de rău, șansele de a recidiva sunt mari. 

Recidivele se datorează eforturilor insuficiente ale statului de a reintegra și reeduca acești copii, avertizează experții.

DIANA MAZNIUC, consilieră juridică, Promo-LEX: În toamna anului 2023 am realizat un proiect axat pe resocializarea și reeducarea tinerilor deținuți. Noi am constatat că sunt niște cursuri, există un plan individual de executare a pedepsei, dar acesta nu corespunde standardelor și expectațiilor copiilor. El este realizat pur formal. Școlile profesionale oferite în mediul carceral sunt calitative, sunt bune, dar nu umplu necesitățile deținuților minori. Aceștia doresc să fie mai mult abilitați în domeniul cunoașterii limbilor străine sau în domeniul ingineriei, sau în domeniul IT-ului.  

TEODORA REBEJA, coordonatoare de programe, Fundația Terres des homme: Deși natalitatea în Republica Moldova scade în ultimul timp, în ultimii cinci ani a scăzut vertiginos, datele statistice cu referire la infracțiuni nu arată o scădere. Chiar dacă până în anul 2020 s-a simțit o scădere a infracțiunilor, după se resimte o creștere. Un alt lucru pe care l-am mai văzut este că vârsta minimă sau vârsta de debut scade. Peste 30% din copiii care sunt în conflict cu legea au început, prima lor experiență a fost în jurul vârstei de 10-13 ani. La fel, în jur de 30% sunt cei de vârste între 14-16 ani.

Nu toți minorii cu un comportament delincvent sunt încarcerați. Cei mai mulți, circa 200 anual, ajung în vizorul Inspectoratului național de probațiune. Timp de șase luni, aceștia participă la niște programe obligatorii de educare moral-civică.

La una din terapiile psihologice de grup de la Biroul de probațiune Chișinău l-am întâlnit pe acest adolescent de 17 ani. 

ION (prenume schimbat), copil aflat la evidența Biroului de probațiune Chișinău: S-a primit un jaf, dar… Am fost într-un grup de băieți în seara aceea și cumva, acolo, s-a început o bătaie din cauza la niște droguri. Și ni s-a deschis dosar penal. Într-o zi mi-am pus în cap că tot ceea ce fac, asta nu o să ajungă la un viitor bun sau nu o să fie pentru binele meu. Am înțeles că asta mă duce în pagubă, adică mă duce în pușcărie. Asta nu este cea mai bună viață. Eu am fost în excursie la „Goian” și nu-i cel mai bun loc unde pot sta, unde poți să trăiești.

Totuși, care este impactul programelor pentru minorii aflați în conflict cu legea? Reprezentanții statului ridică din umeri. 

ALA JUVALĂ, șefă, Direcția minori și activitate presentențială, INP: Nu putem să măsurăm impactul azi și acum. Impactul programelor probaționale este în timp. Noi trebuie să-i avem în evidență cred că zece ani și atunci am putea să vorbim de un impact. Dar de obicei noi nu facem monitorizare post-probațiune. Și aici, iată, nu putem să vorbim de impactul programelor probaționale. 

NADEJDA BURCIU, secretară de stat, ministerul Justiției: Desigur că ponderea copiilor care sunt a doua sau a treia oară în contact cu instituțiile statului și ajung să își ispășească pedeapsa în închisoare arată parțial un eșec al autorităților de a interveni eficient în corijarea lor. Sunt studii și cercetări care arată că cu fiecare an de detenție, gradul de periculozitate crește cam cu un procent. Cu cât termenele sunt mai lungi și calitatea intervențiilor și programelor este mai redusă, cu atât noi putem să anticipăm o creștere a recidivei, din păcate. Chiar și în cele mai dezvoltate țări ale lumii sunt programe și intervenții care au rezultat și dau succes, și sunt care nu sunt de succes. 

Mai mult, în comparație cu alte state, sistemul penitenciar din Moldova este subfinanțat.

NADEJDA BURCIU, secretară de stat, ministerul Justiției: Dacă ne uităm la cheltuielile per deținut, suntem de șapte ori sub media europeană. Deci, în medie, în Republica Moldova statul cheltuie cam zece euro pe zi per deținut. În medie, în rândul țărilor Consiliului Europei – 77 de euro per zi. Orice buget e limitat. Noi pentru a mări resursele alocate pentru o destinație, pentru un anumit scop, de obicei se caută de unde putem tăia, de unde să realocăm. Aici intervine creativitatea liderilor, managerilor de penitenciare ca să găsească cooperări productive cu asociațiile obștești, cu partenerii din comunitate, cu instituții partenere, cu sectorul privat.